Cristian TERHEŞ

Addressing subcontracting chains and the role of intermediaries in order to protect workers’ rights

Am votat împotriva raportului privind lanțurile de subcontractare și rolul intermediarilor deoarece, deși protejarea drepturilor lucrătorilor este un obiectiv legitim, soluțiile propuse conduc la o suprareglementare excesivă, care va conduce la reducerea competitivității și eficienței. Introducerea unor noi obligații și extinderea responsabilităților pe întregul lanț contractual va afecta negativ competitivitatea companiilor europene, în special a IMM-urilor. Economia are nevoie de reguli clare și aplicate eficient, nu de noi straturi de birocrație excesivă ineficientă și/sau redundantă. Drepturile lucrătorilor trebuie protejate prin aplicarea fermă a cadrului legal existent, nu prin încărcarea suplimentară a mediului de afaceri cu constrângeri administrative care vor frâna investițiile și crearea de locuri de muncă. Piața europeană trebuie re-liberalizată pentru a crește, nu supra-birocratizată, care o contractează, cu efect negativ asupra prosperității europenilor.

Situation in Northeast Syria, the violence against civilians and the need to maintain a sustainable ceasefire

M-am abținut la votul privind situația din nord-estul Siriei deoarece, deși violența împotriva civililor trebuie condamnată fără echivoc, textul nu acordă suficientă atenție protejării comunităților creștine și combaterii ferme a terorismului islamic. O abordare credibilă trebuie să recunoască atât vulnerabilitatea minorităților religioase, cât și riscul real al regrupării organizațiilor extremiste. O încetare a focului este necesară, însă stabilitatea durabilă nu poate exista fără securitate efectivă și fără garanții clare pentru protecția tuturor comunităților vulnerabile din regiune.

Drones and new systems of warfare – the EU‘s need to adapt to be fit for today‘s security challenges

Am votat în favoarea raportului privind dronele și noile sisteme de război, deoarece aceste tehnologii au schimbat fundamental modul în care se desfășoară conflictele moderne, iar Europa trebuie să se adapteze rapid la noile realități de securitate. Dronele au devenit multiplicatori decisivi de forță, oferind recunoaștere, lovituri de precizie, logistică și capabilități de război electronic, așa cum se vede zilnic în Ucraina. În acest context, Uniunea Europeană trebuie să investească strategic în tehnologia dronelor și să dezvolte capacități industriale și operaționale solide. Este esențial să reducem dependența de furnizori externi pentru componente critice și să eliminăm birocrația inutilă care încetinește inovarea, achizițiile și producția. În același timp, cooperarea cu Ucraina trebuie aprofundată, deoarece inginerii și operatorii ucraineni au acumulat o experiență unică în dezvoltarea și utilizarea dronelor în condiții reale de luptă. Dronele trebuie integrate pe deplin în structurile de apărare, alături de sisteme eficiente anti-dronă. Europa nu trebuie doar să proiecteze cele mai bune drone, ci și să fie capabilă să le producă rapid și în cantități mari, pentru a-și consolida securitatea și a descuraja orice agresor.

Choice of performance indicators for audit and budgetary control in the context of financing measures to support the implementation of future European competitiveness

M-am abținut la votul asupra acestui raport deoarece, deși conține elemente pozitive, el rămâne dezechilibrat și problematic în forma sa finală. Raportul pornește de la o direcție corectă, aceea de a muta accentul de la simpla absorbție a fondurilor europene către rezultate concrete și măsurabile pentru cetățeni și economie. De asemenea, e salutară includerea principiului „once-only” și a unor instrumente mai clare de raportare, care pot reduce birocrația și pot crește transparența utilizării banilor publici. Cu toate acestea, însă, raportul este afectat de o serie de prevederi care îi subminează eficiența și scopul declarat. În loc să se concentreze strict pe competitivitate economică, el introduce o multitudine de indicatori sociali și de mediu care complică excesiv sistemul de evaluare și crește povara administrativă asupra beneficiarilor, în special asupra IMM-urilor. Cerințe precum măsurarea specifică a „start-up-urilor conduse de femei” sau condiționalitățile de natură socială mută accentul de la performanță și merit către criterii ideologice. Mai mult, formularea conform căreia „simplificarea nu trebuie să ducă la dereglementare” riscă să blocheze tocmai reformele necesare pentru reducerea birocrației. Din aceste motive, deși recunosc valoarea unor părți ale raportului, nu am putut să îl susțin printr-un vot favorabil și am ales să mă abțin.

European technological sovereignty and digital infrastructure

Am votat în favoarea raportului privind suveranitatea tehnologică europeană și infrastructurile digitale deoarece, într-o lume marcată de competiție strategică și dependențe externe, Europa nu își mai poate permite să rămână vulnerabilă în domenii critice. Investițiile tehnologice nu sunt un lux, ci o necesitate pentru securitatea economică și pentru reziliența Uniunii. Consolidarea infrastructurii digitale, dezvoltarea capacităților proprii și sprijinirea industriei europene sunt condiții esențiale pentru a rămâne competitivi la nivel global și pentru a proteja interesele strategice ale UE. Raportul transmite un mesaj corect: fără inovare reală și fără investiții susținute în sectoare tehnologice strategice, Europa va continua să piardă teren în fața altor actori globali. În același timp, această strategie trebuie să fie pragmatică și orientată spre rezultate, nu încărcată de birocrație sau condiționări ideologice. Suveranitatea tehnologică înseamnă capacitatea de a decide și de a acționa, iar acest lucru începe cu investiții concrete și cu susținerea inovării în Europa.

Resolution on the brutal repression against protesters in Iran

Am votat în favoarea rezoluției privind represiunea brutală împotriva protestatarilor din Iran deoarece drepturile fundamentale și libertatea de exprimare nu pot fi zdrobite prin violență și frică. Reprimarea protestelor din Iran, arestările arbitrare și folosirea forței împotriva cetățenilor sunt inacceptabile și trebuie condamnate ferm. În același timp, nu putem ignora persecuția creștinilor, care sunt vizați prin intimidare, discriminare și pedepse disproporționate doar pentru credința lor. Uniunea Europeană are obligația de a transmite un mesaj clar împotriva abuzurilor comise de regimul iranian și de a susține victimele represiunii. Europa trebuie să rămână consecventă și credibilă: apărarea drepturilor omului trebuie făcută prin măsuri realiste și presiune diplomatică eficientă, nu prin gesturi simbolice fără efect.

Implementation of the common security and defence policy – annual report 2025

Am votat în favoarea raportului privind punerea în aplicare a politicii de securitate și apărare comune – raportul anual pe 2025, deoarece Rusia reprezintă astăzi cea mai gravă amenințare la adresa securității Europei. Războiul ilegal de agresiune împotriva Ucrainei a fost o acțiune deliberată, menită să submineze dreptul internațional, să redeseneze granițe prin forță și să slăbească Uniunea Europeană. Acest tipar nu este nou: agresiunea din Georgia, în 2008, a arătat clar direcția în care merge Kremlinul. Mai mult, Rusia nu atacă doar pe front. Vedem constant atacuri cibernetice, campanii de dezinformare, tentative de sabotaj asupra infrastructurii critice și folosirea propagandei, inclusiv prin instrumentalizarea religiei. Toate acestea demonstrează că ne confruntăm cu un război hibrid extins, nu cu o criză izolată. În acest context, Europa are nevoie de o postură de descurajare credibilă, de capacitate reală de reacție și de investiții serioase în apărare, nu pentru a provoca război, ci pentru a-l preveni. Trebuie să ne consolidăm capabilitățile militare și industria de apărare, iar cooperarea între statele membre trebuie să devină una practică și eficientă. Când securitatea este în joc, Europa trebuie să acționeze rapid și ferm. Viitorul nostru depinde de cât de uniți, hotărâți și pregătiți suntem să ne apărăm.

Addressing impunity through EU sanctions, including the EU Global Human Rights sanctions regime (so called “EU Magnitsky Act”)

M-am abținut la votul asupra acestui raport deoarece, deși obiectivele sale sunt legitime și importante, modul în care se propune atingerea lor ridică probleme serioase de principiu și de suveranitate. Combaterea impunității pentru încălcări grave ale drepturilor omului și utilizarea unui regim eficient de sancțiuni sunt instrumente esențiale ale politicii externe a Uniunii Europene, iar consolidarea regimului de tip Magnitsky este, în esență, un obiectiv corect. Raportul conține elemente pozitive, inclusiv apeluri la o aplicare mai eficientă a sancțiunilor, o coordonare mai bună cu partenerii internaționali și o mai mare transparență în procesul decizional. Aceste măsuri pot contribui la o politică externă europeană mai coerentă și mai credibilă. Totuși, nu pot susține un text care promovează renunțarea la unanimitate în Consiliu în favoarea votului cu majoritate calificată pentru regimurile de sancțiuni. Aceste decizii au un impact direct asupra securității, politicii externe și intereselor strategice ale fiecărui stat membru. Eliminarea dreptului de veto ar permite impunerea unor decizii extrem de sensibile împotriva voinței unor state, subminând suveranitatea națională și consensul european. Din acest motiv, chiar dacă susțin multe dintre obiectivele raportului, această schimbare de fond m-a determinat să mă abțin.

The 28th Regime: a new legal framework for innovative companies

Am votat în favoarea propunerii legislative privind „Al 28-lea regim: un nou cadru juridic pentru întreprinderile inovatoare”, deoarece Europa trebuie să își consolideze baza tehnologică și să ofere firmelor inovatoare condițiile necesare pentru a se extinde și a concura la nivel global. Prea multe start-up-uri și companii europene cu potențial ridicat sunt blocate de fragmentarea juridică și de proceduri complicate atunci când încearcă să se dezvolte pe piața internă europeană. Un cadru mai coerent și mai previzibil poate reduce obstacolele, poate diminua costurile și poate sprijini extinderea transfrontalieră a companiilor care generează cercetare, inovație și productivitate. Sprijinirea companiilor inovatoare europene nu este un slogan, ci o necesitate strategică dacă vrem să protejăm competitivitatea Europei, să menținem locuri de muncă bine plătite și să reducem dependența de actori externi în sectoare-cheie. Această abordare poate crea un mediu mai solid pentru investiții și antreprenoriat și poate ajuta Europa să rămână un actor credibil în competiția globală pentru tehnologie, talent și leadership industrial.

Just transition directive in the world of work: ensuring the creation of jobs and revitalising local economies

M-am abținut de la votul asupra raportului privind „tranziția justă” în lumea muncii deoarece, deși acesta include unele intenții pozitive legate de crearea de locuri de muncă și sprijinirea comunităților afectate, în ansamblu reflectă o abordare tipică a UE: cârpirea unor probleme serioase pe care chiar politicile europene le-au creat. În loc să sprijine industrii strategice și producția de energie, Green Deal-ul a subminat sistematic sectoare precum mineritul, în special exploatarea cărbunelui, fără a oferi alternative reale pentru angajați și economiile locale. Din 2020 am atras atenția că asta se va întâmpla. Acum, fondurile pentru „tranziția justă” sunt prezentate drept soluția miraculoasă, însă în realitate încearcă să compenseze pierderile generate de decizii motivate ideologic, care au slăbit capacitatea industrială și securitatea energetică europeană. A arunca bani pe consecințe nu înseamnă dezvoltare pe termen lung și nici nu poate înlocui locurile de muncă și producția pierdute. O strategie credibilă trebuie să pornească de la nevoi energetice reale, competitivitate și protejarea comunităților prin dezvoltare industrială sustenabilă, nu prin demolarea unor sectoare-cheie, cum e și cel termo-energetic, ce e urmată apoi de compensații temporare.

Safeguarding and promoting financial stability amid economic uncertainties

Am votat în favoarea raportului privind protejarea și promovarea stabilității financiare în contextul incertitudinilor economice deoarece stabilitatea financiară trebuie să rămână o prioritate strategică a Uniunii Europene. Într-un mediu internațional tot mai impredictibil, marcat de riscuri geopolitice și fragilitate macro-financiară, Europa trebuie să adopte politici realiste care să consolideze reziliența economică și să susțină investițiile și locurile de muncă. Raportul subliniază corect necesitatea creșterii productivității și a competitivității UE, precum și importanța unei mai bune funcționări a piețelor financiare. Integrarea piețelor de capital și mobilizarea mai eficientă a investițiilor private pot contribui la finanțarea economiei, la reducerea vulnerabilităților și la susținerea creșterii pe termen lung. UE trebuie să se concentreze pe măsuri care întăresc stabilitatea, investițiile și încrederea în sistemul financiar european.

Humanitarian aid in a time of polycrisis – reaffirming our principles for a more effective and ambitious response to humanitarian crises

Am votat împotriva raportului privind ajutorul umanitar într-un context de policriză deoarece, deși situația umanitară globală se deteriorează și sprijinul pentru populațiile afectate este necesar, textul nu oferă o abordare echilibrată și pragmatică. În loc să se concentreze pe soluții reale și pe eficiența intervenției umanitare, raportul alunecă spre o retorică politică orientată spre culpabilizarea unor actori precum Israelul și prezintă situația din Fâșia Gaza într-o manieră unilaterală. Uniunea Europeană are nevoie de o politică externă responsabilă, care să urmărească reducerea suferinței și gestionarea crizelor, nu să exporte poziționări ideologice. În plus, raportul tratează UNRWA ca actor central, deși această organizație este controversată și au existat semnale și probe serioase privind probleme de integritate și radicalizare în mediile educaționale asociate. Mai grav, textul evită să abordeze cauza principală a crizei din Gaza: Hamas și modul în care aceasta instrumentalizează populația civilă din 2006, de cânt Israelul s-a retras din Fâșia Gaza. Din aceste motive, nu am putut susține raportul.

Reform of the European Electoral Act – hurdles to ratification and implementation in the Member States

Am votat împotriva raportului privind reforma actului electoral european deoarece acesta urmărește, în esență, federalizarea dreptului electoral la nivelul Uniunii și o reducere suplimentară a competențelor statelor membre. Alegerile sunt un element central al suveranității naționale, iar organizarea lor trebuie să rămână, în primul rând, responsabilitatea statelor. În loc să consolideze încrederea cetățenilor în procesul democratic, astfel de inițiative riscă să adâncească distanța dintre instituțiile europene și realitățile din teren. Proiectul european a fost construit pe cooperare între națiuni suverane, nu pe uniformizare forțată și centralizare instituțională, cum era în URSS. Respectarea subsidiarității și a competențelor naționale este esențială pentru legitimitatea și funcționarea Uniunii. Având în vedere că textul e vădit contrar valorilor fundamentale pe care s-a construit proiectul european, am votat împotriva sa.

Resolution on the murder of Mehdi Kessaci: urgent need for ambitious European action against drug trafficking

Am votat în favoarea dosarului privind “necesitatea urgentă a unei acțiuni europene ambițioase împotriva traficului de droguri”, precum și în favoarea tuturor amendantelor făcute la acest dosar. Din păcate, însă, unele dintre amendamente, care ar fi ajutat la combaterea mai eficientă a traficului de droguri, nu au trecut la vot. Astfel, nu s-a votat amendamentul 4, care prevedea că traficul de droguri este conectat cu alte infracțiuni, inclusiv terorism; amendamentul 5, care prevedea că, pe lângă asociații grassroots, și autoritățile contribuie la protejarea tinerilor de consumul de droguri; amendamentul 6, care prevedea catalogarea cartelelor de droguri ca organizațiie teroriste, astfel încât autoritățile să le poată combate mai bine; amendamentul 9, care cerea supravegherea cartelor de droguri din țările candidat; amendamentul 10, care prevedea extrădarea traficanților de droguri; amendamentul 11, care prevedea că minorii sunt folosiți pentru distribuirea de droguri. Voturile cu cartelă (roll-call-vote) pe amendamente arată aceeași împărțire ideologică: dreapta conservatoare dorește o politică dură pentru combaterea traficului de droguri, în timp ce stânga dorește legalizarea acestor otrăvuri.

Implementation of the rule of law conditionality regime

Am votat împotriva raportului privind aplicarea regimului de condiționalitate bazat pe statul de drept deoarece, contrar obiectivelor declarate de protejare a bugetului UE, de asigurare a unei gestiuni financiare solide și de creștere a transparenței, acest mecanism este problematic. Modul în care a fost conceput și aplicat nu oferă garanții reale pentru respectarea principiului subsidiarității, un principiu fundamental al Uniunii Europene. În practică, mecanismul conferă un grad excesiv de discreție instituțiilor europene și riscă să fie folosit selectiv, pe criterii politice și subiective, împotriva unor state membre. Protejarea bugetului UE este necesară, dar nu poate justifica centralizarea puterii sau subminarea competențelor naționale. Un astfel de instrument afectează încrederea, coeziunea și legitimitatea Uniunii, motiv pentru care nu am putut susține acest raport.

Decarbonisation and modernisation of EU fisheries, and the development and deployment of fishing gear

Am votat în favoarea raportului privind decarbonizarea și modernizarea pescuitului în UE, precum și dezvoltarea și utilizarea uneltelor de pescuit, deoarece acesta recunoaște în mod corect că pescuitul european are nevoie urgentă de măsuri concrete de sprijin. Pescarii din întreaga Uniune se află deja sub o presiune semnificativă, iar impunerea unor obligații dictate de agenda climatică a adăugat poveri financiare considerabile, fără a oferi soluții realiste. Actuala agendă de decarbonizare riscă să slăbească competitivitatea sectorului pescuitului din UE și să afecteze economiile costiere. Europa trebuie să se îndepărteze de suprarreglementare și să se concentreze pe construirea unui sector al pescuitului solid și viabil. Măsurile de sprijin trebuie să pornească de la ascultarea problemelor de zi cu zi ale pescarilor, nu de la o ideologie verde abstractă, deconectată de realitățile operaționale și economice.

Resolution on the continuous Belarusian hybrid attacks against Lithuania

Am votat în favoarea rezoluției privind atacurile hibride continue ale Belarusului împotriva Lituaniei, deoarece aceste acțiuni reprezintă o amenințare gravă și tot mai accentuată la adresa securității Uniunii Europene. Belarus nu mai acționează ca un stat independent, ci funcționează în practică drept un proxy al Rusiei, punându-și la dispoziție teritoriul, infrastructura și sprijinul logistic pentru extinderea influenței și agresiunii ruse. Atacurile hibride îndreptate împotriva Lituaniei și a altor state membre de pe Flancul Estic al UE fac parte dintr-o strategie deliberată de destabilizare, intimidare și testare a capacității de reacție a Europei. Aceste acțiuni nu sunt incidente izolate, ci elemente ale unui război hibrid mai amplu, care afectează securitatea întregii Uniuni. Uniunea Europeană și statele sale membre trebuie să răspundă ferm acestor tactici și acțiuni ostile, prin consolidarea apărării, a rezilienței și a capacității de descurajare. Un răspuns credibil presupune investiții de tip dual-use, în domeniul apărării, al mobilității militare și al infrastructurii, precum și consolidarea Flancului Estic, pentru a asigura protecția eficientă a Uniunii.

European Defence Readiness 2030: assessment of needs

Am votat în favoarea raportului „Pregătirea pentru apărare a Europei 2030: evaluarea nevoilor”, deoarece Europa trebuie să treacă urgent de la retorica strategică la o pregătire concretă. Contextul actual de securitate demonstrează clar că pacea și stabilitatea nu mai pot fi considerate garantate și, cu atât mai mult, garantate de alții. O postură de apărare credibilă presupune o evaluare realistă a lacunelor de capacitate, investiții sporite și o bază industrială solidă, capabilă să răspundă amenințărilor emergente. Raportul subliniază în mod corect importanța consolidării planificării în domeniul apărării, a îmbunătățirii coordonării între statele membre și a accelerării dezvoltării capabilităților militare critice. O atenție deosebită trebuie acordată întăririi Flancului Estic al UE, care rămâne cel mai expus amenințărilor de securitate și joacă un rol central în descurajarea amenințării rusești. În același timp, cooperarea transatlantică rămâne indispensabilă pentru securitatea europeană. Totuși, acest parteneriat trebuie să meargă mână în mână cu creșterea propriilor capacități de apărare și a nivelului de pregătire al statelor europene. Consolidarea capacității de acțiune a Europei întărește atât NATO, cât și securitatea Uniunii în ansamblu.

Digitalisation, artificial intelligence and algorithmic management in the workplace – shaping the future of work

M-am abținut de la votul asupra raportului privind digitalizarea, inteligența artificială și gestionarea algoritmică la locul de muncă deoarece, deși aceste tehnologii pot aduce beneficii în ceea ce privește eficiența și protecția angajaților, raportul merge din nou în direcția suprarreglementării. Uniunea Europeană dispune deja de un cadru de reglementare amplu în domeniul relațiilor de muncă, al protecției datelor și al tehnologiilor digitale. Adăugarea unor noi straturi de reguli riscă să creeze incertitudine juridică, să crească poverile administrative și să descurajeze inovarea, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. Viitorul muncii ar trebui modelat prin flexibilitate, progres tehnologic și dialog social constant, nu prin legislație rigidă și prescriptivă. Este necesară o abordare mai prudentă și proporțională, care să permită adoptarea responsabilă a noilor tehnologii, asigurând totodată aplicarea eficientă a normelor deja existente.

Relations between the EU and Saudi Arabia

Am votat în favoarea raportului privind relațiile dintre Uniunea Europeană și Arabia Saudită, deoarece acesta reprezintă un pas în direcția corectă pentru consolidarea unui parteneriat strategic important. Arabia Saudită este un actor important în Orientul Mijlociu, iar aprofundarea cooperării aduce beneficii economice clare, inclusiv creșterea comerțului, oportunități de investiții și îmbunătățirea conectivității. Inițiative precum coridorul IMEC au potențialul de a consolida interconectivitatea în domeniul energiei și al transporturilor, contribuind la reziliența economică a Europei. Cooperarea în domenii precum combaterea terorismului și securitatea regională este, de asemenea, esențială, având în vedere interesele comune. În plus, Arabia Saudită a făcut progrese foarte mari în privința respectării drepturilor omului în general, și al femeilor în particular, pe care le-am și exemplificat printr-o serie de amendamente ce au fost incluse în textul final. Din păcate, însă, stângă din nou a “poluat” și acest raport cu teme străine și pur ideologice, ce nu au legătură cu relația UE-Arabia Saudită. De exemplu, introducerea de referințe negative la adresa Israelului nu avea ce căuta în acest raport, deoarece a diluat conținutul raportului și referințele pozitive în respectarea drepturilor femeilor. Cu genul acesta de abordări ideologizate UE pierde respectul țărilor cu care ar putea avea o relație bună.

EU strategy for the rights of persons with disabilities post-2024

Am votat în favoarea „Rezoluției referitoare la Strategia UE după 2024 privind drepturile persoanelor cu dizabilități” pentru că este esențial să asigurăm un acces echitabil la educație, muncă și alte oportunități pentru persoanele cu dizabilități. Aceste măsuri sunt vitale pentru integrarea lor în societate și pentru respectarea drepturilor fundamentale ale fiecărei persoane. Din păcate, însă, și acest raport este poluat cu referiri ideologice care sunt complet irelevante și dăunătoare pentru scopul său. Referirea la ideologia de gen și persoanele LGBT+ sunt complet nepotrivite într-un text care ar trebui să fie axat strict pe problemele legate de sprijinirea persoanelor cu dizabilități. Dizabilitatea este un aspect concret al unei persoane, iar opțiunile sexuale nu ar trebui să aibă legătură cu modul cum ne raportăm la o persoană cu dizabilități. Este periculos și contraproductiv să fie introduse în fiecare rezoluție referințe la persoane LGBT+, chiar dacă nu au nicio legătură cu subiectul în cauză. Aceste abordări ideologice riscă să submineze scopurile reale ale rezoluției și să creeze confuzie, diviziune și conflicte inutile. Soluțiile pentru persoanele cu dizabilități trebuie să fie bazate pe nevoile lor concrete, nu pe agende ideologice care distrag atenția de la obiectivele fundamentale ale incluziunii.

Application of the Treaty provisions related to the principles of subsidiarity and proportionality and the role of national parliaments in the EU legislative process

Am votat în favoarea raportului privind aplicarea dispozițiilor tratatului referitoare la principiile subsidiarității și proporționalității, precum și la rolul parlamentelor naționale în procesul legislativ al UE, deoarece acesta reprezintă un pas necesar pentru restabilirea echilibrului în cadrul Uniunii. Este esențial ca deciziile să fie luate cât mai aproape de cetățeni pentru ca Uniunea Europeană să rămână credibilă și democratică. UE ar trebui să se concentreze pe o cooperare reală cu parlamentele naționale prin mai multă transparență, dialog structurat și proceduri îmbunătățite de consultare. Propuneri precum extinderea perioadelor de consultare, consolidarea mecanismelor „cartonașului galben” și „cartonașului portocaliu” sau acordarea unui timp suplimentar pentru analiza parlamentară contribuie la asigurarea faptului că legislația europeană respectă limitele competențelor UE și rămâne proporțională. Deși textul ar fi putut merge mai departe în solicitarea unor prerogative mai largi de control pentru parlamentele naționale, acest raport reprezintă totuși un pas în direcția corectă. Consolidarea controlului parlamentar de la nivel național asupra procesului legislativ european este esențială pentru protejarea subsidiarității și supremației constituției statelor membre, evitarea centralizării excesive și menținerea legitimității democratice în procesul decizional european.

EU’s diplomatic strategy and geopolitical cooperation in the Arctic

Am votat în favoarea raportului privind strategia diplomatică a UE și cooperarea geopolitică în regiunea Arctică, pentru care am și fost coraportor din partea grupului ECR, deoarece Uniunea Europeană are nevoie de o abordare strategică și de perspectivă pentru această zonă. Comportamentul agresiv al Rusiei și continuarea acumulării de forțe militare în Arctica subliniază urgența consolidării prezenței și rezilienței Europei. Resursele vaste de energie, materiile prime critice și noile rute maritime fac esențial ca UE să-și protejeze interesele în Arctica și să reducă vulnerabilitățile în zonă. În același timp, cooperarea strânsă cu parteneri-cheie precum Islanda și Groenlanda este indispensabilă pentru asigurarea stabilității, dezvoltării durabile și accesului strategic. Europa trebuie să profite de această oportunitate pentru a deveni un actor relevant în regiunea Arctică, consolidându-și angajamentul diplomatic, sporindu-și capacitățile și protejându-și interesele geopolitice și economice pe termen lung.

Access to finance for SMEs and scale-ups

, care s-au dovedit a afecta negativ stabilitatea economică și capacitatea companiilor europene de a se extinde. Cooperarea strânsă între Comisia Europeană și statele membre este esențială pentru ca aceste măsuri să fie implementate eficient și să ajungă la firmele care au cea mai mare nevoie de ele. Prin concentrarea pe soluții practice, UE poate crea un mediu de afaceri adecvat în care IMM-urile și scale-up -urile să prospere, să stimuleze inovația și să contribuie la reziliența economică pe termen lung a Europei.

Institutional aspects of the Report on the future of European Competitiveness (Draghi Report)

Am votat împotriva raportului privind aspectele instituționale ale viitorului competitivității europene deoarece acesta nu oferă soluții adecvate pentru a ajuta Uniunea Europeană și statele membre să facă față provocărilor majore ale mediului global actual. În primul rând, propunerea de a modifica tratatele și de a împinge spre o centralizare și mai mare a procesului decizional la nivelul UE, inclusiv prin eliminarea dreptului de veto al statelor membre, nu va consolida competitivitatea europeană. Dimpotrivă, riscă să slăbească comuniunea și coeziunea UE, prin marginalizarea statelor membre și a actorilor decizionali naționali aleși direct de către popor, afectând astfel legitimitatea democratică. Mai mult, introducerea unor elemente ideologice, precum transformarea neutralității climatice într-un pilon central al competitivității, este fundamental greșită. Integrarea acestor obiective ideologice, și nu pragmatice, în strategia economică nu va face decât să încetinească capacitatea industrială a Europei și să împovăreze întreprinderile cu noi straturi de reglementări. O strategie concretă pentru viitorul Europei trebuie să se concentreze pe reducerea barierelor administrativo-birocratice, consolidarea rolului statelor membre și crearea condițiilor pentru ca firmele europene să se poată dezvolta fără piedici. Competitivitatea europeană nu se obține prin mai multă birocrație și centralizare politico-decizională la Bruxelles, ci prin realism, descentralizare, debirocratizare și libertate economică.

Impact of artificial intelligence on the financial sector

Am votat în favoarea raportului privind impactul inteligenței artificiale (AI) asupra sectorului financiar, deoarece consider că aceasta poate fi utilizată în mod constructiv pentru a îmbunătăți atât protecția consumatorilor, cât și inovația. Pe de altă parte, Uniunea Europeană ar trebui să monitorizeze îndeaproape utilizarea AI în serviciile financiare pentru a se asigura că progresul tehnologic nu compromite securitatea, transparența sau stabilitatea pieței. Deși inteligența artificială are potențialul de a eficientiza procesele, de a reduce frauda și de a îmbunătăți accesul la produse financiare, aceasta ridică, de asemenea, preocupări legitime legate de protecția datelor, de posibilele erori algoritmice și de riscul excluderii anumitor consumatori. Prin urmare, reglementarea în acest domeniu trebuie să fie echilibrată și proporțională. UE trebuie să evite crearea unor poveri administrative excesive sau suprareglementarea unui sector în care inovația este esențială pentru competitivitate. Este nevoie de o abordare pragmatică: una care încurajează dezvoltarea responsabilă a AI, sprijină companiile europene în adoptarea noilor tehnologii și garantează un tratament echitabil pentru consumatori. Consolidarea supravegherii este importantă, dar nu trebuie să împiedice capacitatea sectorului financiar de a evolua și de a contribui la reziliența economică a Europei.

2024 budget – assessing the implementation of the gender mainstreaming methodology in the EU budget

Am votat împotriva raportului privind evaluarea aplicării metodologiei integrării perspectivei de gen în bugetul UE deoarece acesta nu are nicio legătură cu asigurarea unui buget stabil și eficient al Uniunii Europene. Propuneri precum obligativitatea evaluărilor de impact din perspectiva de gen, în contextul în care termenul este „un construct social” fluid și subiectiv, și cerințele ample de colectare a datelor pe bază de gen ar crea poveri birocratice disproporționate. În loc de astfel de măsuri aberante, UE ar trebui să se concentreze pe bugetarea bazată pe performanță, care urmărește rezultate clare, măsurabile și corelate direct cu alocarea resurselor. Introducerea unor noi straturi de raportare cu componentă ideologică nu vor face cheltuielile UE nici mai eficiente, nici mai transparente. Din contră, ar risca să distragă atenția și resursele administrative de la priorități esențiale precum competitivitatea, securitatea și inovația. Politica bugetară trebuie să rămână ancorată în rezultate concrete și în utilizarea responsabilă a banilor contribuabililor. Un buget european credibil trebuie să sprijine statele membre, să simplifice procedurile, să reducă sarcinile administrative și să garanteze că fiecare euro cheltuit produce un impact real. Integrarea perspectivei de gen în toate procesele bugetare nu contribuie la aceste obiective și, de aceea, nu o pot susține.

Addressing transnational repression of human rights defenders

Am votat în favoarea sprijinirii mecanismelor pentru susținerea apărătorilor drepturilor omului. Drepturile omului sunt un principiu fundamental al Uniunii Europene, astfel că aceasta are datoria fundamentală de a-și proteja valorile și de a apăra persoanele care sunt persecutate de regimuri autoritare. Transnațional, aceste regimuri își extind represiunea dincolo de propriile granițe, folosind presiuni juridice abuzive, intimidare, hărțuire digitală și amenințări directe împotriva celor care militează pentru libertate și stat de drept. Dintr-o perspectivă conservatoare, apărarea acestor principii nu este o chestiune ideologică, ci una de securitate, suveranitate și protejare a ordinii democratice. Textul pune accent pe consolidarea capacității statelor membre de a identifica, preveni și combate formele de represiune exercitate de puteri ostile. Susțin aceste măsuri deoarece ele nu transformă Uniunea într-un actor ideologic, ci într-un garant al protecției celor care își riscă viața pentru libertate. De asemenea, raportul rămâne concentrat pe adevărații apărători ai drepturilor omului și respinge încercările de a extinde artificial definițiile pentru a include grupuri fără legătură cu subiectul, ceea ce consolidează seriozitatea și credibilitatea textului. Prin acest vot, sprijin o abordare fermă, responsabilă și pragmatică în fața abuzurilor regimurilor autoritare, precum și întărirea coordonării europene pentru a preveni interferențele străine pe teritoriul european.

Resolution on the declaration of principles for a gender-equal society

Am votat împotriva rezoluției care susține declarația pentru o așa-numită societate bazată pe egalitatea de gen, deoarece e profund ancorată în ideologia radicală de gen care a otrăvit societatea europeană. Realitățile biologice, genetice și fiziologice sunt în prezent rescrise pe baze ideologice, ceea ce e absurd. Există doar două sexe, masculin și feminin, iar acest adevăr nu poate fi supus interpretărilor ideologice. Pentru a proteja cu adevărat drepturile femeilor, trebuie mai întâi înțeles ce înseamnă o femeie. A fi femeie nu este o chestiune de „identificare de sine”, ci de realitate ontologică, biologică, genetică care e diferită de un bărbat. Negarea acestui fapt pune femeile în pericol, în special în domenii precum sportul. Apoi, încercarea de a fluidiza definiția genului compromite claritatea juridică și slăbește cadrul care garantează egalitatea între sexe. Puterea Europei constă, în primul rând, în respectul față de adevăr, nu în experimente ideologice nocive care îi distrug pe copii și erodează fundamentele societății. UE trebuie să se concentreze pe provocările reale, precum securitatea, creșterea economică și stabilitatea socială, în loc să promoveze agende radicale ale ideologiei de gen. Susțin egalitatea dintre sexe și respectul pentru toate persoanele, însă egalitatea nu poate fi construită prin negarea naturii biologice.

The role of cohesion policy in supporting the just transition

Am votat împotriva raportului „Rolul politicii de coeziune în sprijinirea tranziției juste” deoarece acesta reprezintă apogeul birocrației europene. Deși unele părți ale raportului recunosc problemele cauzate de tranziția verde, soluțiile propuse pentru a le atenua nu sunt suficiente. În timp ce Comisia încearcă rezolvarea unor dificultăți pe care chiar ea le-a provocat, continuă însă, în același timp, să promoveze intens agenda climatică și de decarbonizare. Politica de coeziune trebuie să se concentreze exclusiv pe reducerea diferențelor de prosperitate dintre regiunile Uniunii Europene. Cu toate acestea, disparitățile regionale sunt folosite ca pretext pentru a impune agenda verde asupra teritoriilor considerate rămase în urmă în atingerea obiectivului de neutralitate climatică al UE. Fondul pentru o tranziție justă, de pildă, finanțează așa-zise ambiții ecologice ce sunt efectiv absurde, precum transformarea instalațiilor pe bază de carbon în facilități „prietenoase cu mediul”. Acest nonsens trebuie oprit, iar UE trebuie să revină la normalitate și pragmatism, altfel UE va deveni și mai necompetitivă, iar europenii și mai săraci.

Resolution on the democratic backsliding and threats to political pluralism in Georgia

Am votat împotriva rezoluției „Regresul democratic și amenințările la adresa pluralismului politic în Georgia” pentru că poporul georgian este, în mare parte, profund european în valori și aspirații. Indiferent de schimbările politice sau de dificultățile economice și sociale cu care se confruntă, locul Georgiei este în Europa, iar națiunea georgiană merită sprijinul și solidaritatea Uniunii Europene. Nu sunt de acord cu reducerea fondurilor europene destinate Georgiei și nici cu critici sau sancțiuni îndreptate împotriva acestui stat pentru adoptarea unei legi care protejează familia și valorile creștine. Mai mult, este o nebunie a promova utopia ideologiei de gen ca politică externă a UE. Georgia a fost prima țară invadată de Rusia, iar națiunea georgiană a plătit scump prețul acestei agresiuni. În perioadele dificile trebuie să fim alături de ei, nu să le întoarcem spatele, pentru că altfel îi împingem în brațele Moscovei.