Mihai TUDOSE

EU strategic defence and security partnerships

Am votat pentru raportul Comisiei SEDE privind Parteneriatele pentru apărare și securitate, pentru că, așa cum se subliniază încă din startul documentului, aceste acorduri bilaterale nu mai sunt o opțiune, ci au devenit o necesitate sub presiunea provocărilor. Susțin solicitarea ca procesul de consolidare a autonomiei strategice a UE să fie complementar cooperării cu NATO, care este temelia apărării colective. Apreciez accentul pus pe combaterea atacurilor cibernetice, a dezinformării și ingerințelor străine. Totodată, este importantă insistența pentru asigurarea securității maritime, în contextul în care raportul evidențiază importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea europeană. Raportul avansează câteva propuneri în acest sens, care pot avea impact concret și rapid: investiții europene sporite în capabilitățile navale din Marea Neagră, întărirea apărării zonelor de coastă și exerciții comune de securitate maritimă cu partenerii aliați relevanți.

European Central Bank – annual report 2025

Am votat pentru rezoluția care analizează activitatea din anul 2025 a Băncii Centrale Europene. Susțin solicitările adresate BCE de a-și păstra independența în materie de politici monetare și de a se concentra pe obiectivul său principal - menținerea stabilității prețurilor. Criza inflaționistă post-Covid a fost un șoc care obligă la pregătirea instrumentelor necesare de acțiune pentru viitor, mai ales că, așa cum atrage atenția rezoluția, persistă riscul unei noi creșteri bruște a prețurilor. Apreciez faptul că textul ”accentuează” importanța menținerii plăților în numerar. De asemenea, salut tonul neutru-prudent privind discuțiile în curs despre crearea monedei euro digitale.

Just transition directive in the world of work: ensuring the creation of jobs and revitalising local economies

Am votat în favoarea raportului care critică faptul că propunerea Comisiei Europene privind bugetul UE pentru perioada 2028-2034 nu include un instrument de sine stătător pentru tranziția justă. În consecință, cerem extinderea Fondului pentru o tranziție justă după anul 2027 și cu un buget majorat. Piața muncii are de gestionat o dublă tranziție, către o economie nepoluantă și în proces accelerat de digitalizare, dar și o dublă criză - scăderea continuă a populației cu vârstă de muncă și deficitul de competențe. Dezvoltarea competențelor este răspunsul cel mai eficient la provocările în materie de competitivitate, la inegalitățile sociale și pentru combaterea decalajelor între regiunile europene. Iată de ce propunem Comisiei o serie de măsuri concrete, cum sunt asigurarea dreptului la formare pentru lucrători în timpul programului de lucru și programe de sprijin pentru întreprinderi.

Implementation of the EU-UK Trade and Cooperation Agreement

Apreciez bilanțul încurajator al Acordului comercial și de cooperare dintre UE și Regatul Unit și mă alătur solicitărilor raportului de consolidare a parteneriatului cu aliații noștri britanici. Îmbunătățirea relațiilor din ultimii ani este dătătoare de speranță în ceea ce privește această relație unică în felul său, între UE și un fost stat membru. Provocările globale ne arată cât de importantă este colaborarea în materie de securitate și apărare. Pactul strategic încheiat la 19 mai anul acesta reprezintă un pas esențial spre consolidarea și instituționalizarea cooperării. Susțin cererea de reluare a participării Marii Britanii la misiunile politicii de securitate și apărare comune, care au încetat odată cu Brexit. Totodată, se impune, așa cum evidențiază și raportul pe care l-am votat, o colaborare mai strânsă în asigurarea securității la Marea Neagră. Nu în ultimul rând, în acest domeniu vital al apărării este interesantă ideea avansată – a unei bănci de apărare, securitate și reziliență, ca instituție de împrumut multilaterală pentru necesitățile industriei de apărare.

Impact of artificial intelligence on the financial sector

Am votat în favoarea raportului care, în esență, cere simplificarea cadrului de reglementare al UE. Pentru că, în vreme ce UE a avut o abordare concentrată mai mult pe riscuri decât pe beneficii, am rămas mult în urmă în materie de inovare și investiții în IA. Potrivit raportorului, finanțarea de risc primită între 2018 și 2023 de întreprinderile din UE care dezvoltă modele de bază a fost de circa patru ori mai mică decât cea de care au beneficiat companiile din SUA. Mă alătur îndemnului de a stimula investițiile sectorului financiar în inteligența artificială, precum și de a încuraja utilizarea pe piețele financiare a instrumentelor IA. De la teama de necunoscut trebuie să trecem la abordarea pragmatică axată pe îmbunătățirea serviciilor pentru cetățeni, eficientizarea sectorului financiar și combaterea spălării banilor și a fraudelor cu ajutorul noilor tehnologii.

Institutional consequences of the EU enlargement negotiations

Am votat raportul care solicită reforme structurale, mai precis revizuirea Tratatelor UE, înainte de aderarea noilor membri la UE, pentru a evita situații precum cea a candidaturii Ucrainei, care a fost blocată de vetoul Ungariei. Abandonarea cerinței de unanimitate în Consiliul UE trebuie sincronizată cu modificarea regulilor de vot cu majoritate calificată, pentru a se acorda pondere sporită statelor membre mai mici, astfel încât acestea să nu devină prizonierele statelor mari. Susțin ideea raportorului că unificarea și reforma UE trebuie să meargă mână în mână, dar pentru asta avem nevoie și de voința politică necesară.

Possibilities for simplification of cohesion funds

Am votat pentru raportul care subliniază necesitatea de a se menține coeziunea ca politică distinctă a UE, cu aceeași logică de funcționare și după 2027 și cu un buget puternic. Fondurile de coeziune reprezintă 30 % din bugetul UE și au ca obiectiv reducerea disparităților teritoriale și convergența economică între regiunile Uniunii. Starea de fapt impune ca politica de coeziune să rămână o prioritate în materie de finanțare europeană și în viitorul cadru multianual. Totodată, e nevoie de eliminarea birocrației inutile, de reducerea sarcinilor administrative – mai ales pentru proiectele de coeziune mici și mijlocii –, de facilitarea cooperării interregionale și transfrontaliere, precum și de un grad mai mare de consultare și implicare a autorităților locale și partenerilor sociali. Digitalizarea poate și trebuie să fie folosită pentru a găsi un echilibru mai bun între simplificare și buna gestiune financiară. Nu în ultimul rând, susțin cererea de creare a unei rețele consultative permanente, cu rol de asistență pentru autoritățile locale. Se impune, în acest sens, un sprijin focalizat pentru dezvoltarea capacității administrative, în special în mediul rural, pentru accesarea și gestiunea de fonduri europene în regiunile ce au încă o rată de absorbție scăzută.

The future of agriculture and the post-2027 common agricultural policy

Poziția Parlamentului European, exprimată prin acest raport pe care l-am votat, respinge propunerile Comisiei Europene privind agricultura în viitorul cadru financiar multianual. Dimpotrivă, cerem consolidarea politicii agricole comune, cu un solid buget propriu în continuare. Nu putem vorbi de securitate alimentară fără sprijin direct și puternic pentru fermierii europeni. Scade numărul exploatațiilor agricole, cresc costurile de producție, depindem grav de importuri în unele privințe (spre exemplu, UE importă 70 % din furajele bogate în proteine), scad veniturile fermierilor pe hectar - venitul agricol fiind deja mult sub media restului economiei în întreaga Uniune -, iar declinul generațional pare o fatalitate (57 % din fermierii din UE au peste 55 de ani și numai 6 % sub 35 de ani). Și totuși, Europa are potențial imens pentru un sector agroalimentar prosper, rezilient și capabil să atragă noile generații și noile tehnologii. De aceea, pledăm pentru o mai mare flexibilitate și o structură de finanțare mai simplă, cu mai puține sarcini administrative pentru fermieri. Consider, totodată, că se impune ridicarea la 45 de ani a plafonului de vârstă pentru dreptul la ajutoare al tinerilor fermieri și cer Comisiei să intensifice cooperarea cu Banca Europeană de Investiții pentru crearea de instrumente financiare destinate tinerilor fermieri.

Implementation report on the Recovery and Resilience Facility

Am votat pentru prelungirea automată cu 18 luni a proiectelor a căror rată de execuție va fi de cel puțin 20% înainte de termenul-limită din 2026. PNRR este un instrument de suport pentru investiții și reforme fără precedent, care își arată deja efectele socioeconomice benefice, după seria de crize successive prin care a trecut Europa în ultimii ani (pandemie, război, criză energetică, inflație). După cum se observă în raport, doar 47% din fondurile disponibile au fost plătite până la 31 decembrie 2024, în cazul subvențiilor ponderea fiind de 55%, iar pe partea de împrumuturi de 37%. Analizele indică faptul că o mare parte a proiectelor finanțate urmează să fie finalizate în 2025 și 2026, existând riscul ca unele să nu fie gata până la termenul de plată final. Raportul vizează, în aceste condiții, prelungirea proiectelor mature cu 18 luni. Totodată, cerem Comisiei să prezinte o strategie care să răspundă cererii imense de investiții publice și după 2026.

Strengthening rural areas in the EU through cohesion policy

Am votat în favoarea raportului prin care Parlamentul European cere dezvoltarea infrastructurii din mediul rural, în special pentru transport, apă, energie și conectivitate digitală. E nevoie, totodată, de îmbunătățirea accesului la asistență medicală, educație și oportunități profesionale. Deși reprezintă 83% din teritoriul UE, zonele rurale mai găzduiesc doar un sfert din populația Uniunii. Depopularea satelor românești este elocventă pentru fenomenul migrării spre orașe – o constantă europeană de o jumătate de secol. Majoritatea fermierilor europeni au peste 50 de ani. La polul opus, în sate e cea mai mare pondere de tineri între 15 și 29 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează vreun program educațional. E evident că, dacă vrem un sector agricol puternic, avem nevoie de o nouă generație de fermieri. De aceea, susțin cererea adresată Comisiei Europene ca viitoarea politică de coeziune să pună accent puternic pe dezvoltarea zonelor rurale și apelul la un plan de acțiune al Comisiei pentru a stopa exodul tinerilor din sate. Împrumuturile cu dobândă redusă, suportul pentru start-up-urile locale, stimulentele pentru întoarcerea tinerilor și pentru cumpărarea și renovarea de locuințe în sate sunt câteva din măsurile care ar putea contribui în acest sens.

Resolution on the old challenges and new commercial practices in the internal market

Am votat rezoluția care cere eliminarea obstacolelor încă existente în calea liberei circulații a bunurilor, serviciilor și lucrătorilor din UE. Să nu uităm că, până de curând, românii erau ținuți abuziv în afara Spațiului Schengen... Susțin cererea adresată Comisiei Europene de a se asigura că toate statele membre respectă legislația UE privind recunoașterea calificărilor profesionale. Se impun, totodată, digitalizarea și simplificarea procedurilor de asigurare a conformității și de supraveghere a pieței – iar în acest sens se pot dovedi eficiente pașapoartele digitale ale produselor. Rezoluția conține recomandări utile și cu privire la combaterea publicității înșelătoare, rolul achizițiilor publice, standardele tehnice armonizate, sistemele de etichetare, protecția consumatorilor pe piețele online și pe cele offline, respectiv supravegherea pieței. Sunt câteva din așteptările noastre de la strategia privind piața unică pe care Comisia a promis-o pentru finalul lunii mai.

The European Water Resilience Strategy

Apa este o resursă indispensabilă pentru securitatea alimentară și competitivitatea UE, de aceea am votat pentru raportul care cere o linie de finanțare specifică pentru reziliența în domeniul apei în viitorul cadru financiar multianual. Acest fond dedicat trebuie să sprijine îmbunătățirea eficienței utilizării apei, prin modernizarea și digitalizarea infrastructurii de apă, pentru detectarea scurgerilor în timp real, dezvoltarea de sisteme inteligente de irigații, răspuns eficient la secetă și inundații, precum și reducerea poluării apei. Legislație în domeniu există deja – avem Directiva-cadru privind apa – dar obiectivele ei nu au fost îndeplinite la timp din cauza lipsei fondurilor. Se estimează că deficitul de finanțare în domeniu este de aproximativ 25 de miliarde EUR pe an. Pierderile cauzate de secetă, inundații, deșertificare și scăderea debitului râurilor din Europa sunt deja incomparabil mai mari. Iar faptul că 60% din bazinele hidrografice europene sunt transnaționale ne obligă la o cooperare coordonată de la nivelul UE.

The European Social Fund Plus post-2027

FSE+ este principalul instrument al UE pentru acțiune în materie de protecție socială și asigurarea unei forțe de muncă adecvate cerințelor pieței. De aceea, am votat raportul care cere o finanțare majorată pentru atingerea obiectivelor Pilonului european al drepturilor sociale. Insist în special ca, într-o Europă cu diferențe majore de dezvoltare și specific, programele operaționale din cadrul FSE+ să oglindească mai bine particularitățile locale, iar comunitățile locale să fie beneficiarii direcți ai fondurilor alocate. Decidenții și organizațiile de la nivel regional și local sunt cele mai apropiate de nevoile cetățenilor, de aceea cred că trebuie implicate mai mult în definirea instrumentelor de finanțare. Nu în ultimul rând, pentru o aplicare cât mai eficientă, solicit reducerea sarcinilor administrative.

Resolution on the democratic backsliding and threats to political pluralism in Georgia

Am susținut constant aspirațiile europene ale Georgiei și am pledat pentru suportul UE acordat procesului de reformă și integrare. Din păcate, sunt nevoit să votez pentru rezoluția care cere înghețarea finanțării europene pentru Georgia, din cauza regresului democratic, tradus prin încălcarea drepturilor fundamentale de exprimare, asociere și protest pașnic. Modificările aduse Codului electoral, legea privind „transparența influenței străine”, persecutarea opoziției, a societății civile și a presei independente, reprimarea violentă a demonstrațiilor, promovarea dezinformării și retoricii anti-occidentale - toate acestea sunt elemente care îngrijorează și dezamăgesc, mai ales când se înregistrează într-o țară căreia i s-a acordat, în decembrie 2023, statutul de candidată la aderare. Solicit autorităților de la Tbilisi să respecte Acordul de asociere cu UE, să asigure corectitudinea alegerilor parlamentare din 26 octombrie 2024 și să redea cetățenilor georgieni drepturile democratice, dar și pe acela de a beneficia de asistența UE pentru preaderare.

Resolution on the devastating floods in central and eastern Europe, the loss of lives and the EU’s preparedness to act on such disasters exacerbated by climate change

Am votat în favoarea rezoluției care subliniază efectele devastatoare ale inundațiilor din Europa Centrală și de Est și necesitatea de a întări capacitatea UE de a face față dezastrelor de acest tip, în contextul schimbărilor climatice. În România și în celelalte regiuni vulnerabile, schimbările sunt tot mai vizibile, prin creșterea frecvenței și intensității fenomenelor extreme, precum inundațiile și seceta. Este necesară o acțiune colectivă pentru a proteja viețile oamenilor, infrastructura și economia. Rezoluția accentuează nevoia de îmbunătățire a mecanismelor de protecție civilă, precum și de creștere a prevenției și a capacității de reacție. Țin să subliniez că fondurile actuale sunt insuficiente, deci este necesar urgent un buget mai mare pentru prevenirea și gestionarea dezastrelor, mai ales în regiunile cu risc.