Gheorghe PIPEREA

European Central Bank – annual report 2025

Am votat pentru rezoluția privind raportul anual al Băncii Centrale Europene pe 2025 deoarece cere mai multă transparență și responsabilizare din partea BCE, fără a-i afecta independența, într-un moment în care costul vieții și presiunile inflaționiste au lovit puternic gospodăriile cu venituri mici. Pe subiectul plăților, rezoluția accentuează că este important să se păstreze rolul numerarului (euro digital trebuie să completeze numerarul, nu să îl înlocuiască) și subliniază că digitalizarea tot mai mare a plăților, dacă este lăsată exclusiv la latitudinea actorilor privați și din afara UE, riscă să creeze noi forme de excludere pentru utilizatori și pentru comercianți.

Application of the Treaty provisions related to the principles of subsidiarity and proportionality and the role of national parliaments in the EU legislative process

Am votat pentru această rezoluție pentru că întărește subsidiaritatea, proporționalitatea și rolul parlamentelor naționale. Textul reafirmă clar că deciziile trebuie luate cât mai aproape de cetățeni și că Uniunea trebuie să acționeze doar acolo unde obiectivele nu pot fi atinse suficient de bine la nivel național sau local, iar acțiunea la nivel UE aduce un plus de eficiență. Comisia trebuie să aplice cu adevărat aceste principii, inclusiv prin evaluări de impact ex ante serioase, prin consultări publice la nivel local și regional și sporirea intervenției și participării cetățenilor la procesul de elaborare a politicilor UE, prin autolimitare în procesul de elaborare a politicilor și selectarea mai atentă a inițiativelor viitoare și simplificarea legislației existente, iar, în caz de incertitudine cu privire la nivelul cel mai adecvat de acțiune, ar trebui să existe o prezumție relativă în favoarea statelor membre. Votul meu nu este un cec în alb pentru mai multă integrare, ci un mandat clar pentru o Uniune care respectă suveranitatea statelor și vocea comunităților locale, nu pentru un superstat birocratic. Fiecare nouă inițiativă europeană trebuie să fie judecată în primul rând prin prisma respectului față de subsidiaritate, proporționalitate și democrația reprezentativă la nivel național.

Protection of minors online

Am votat împotriva rezoluției, deși împărtășesc pe deplin obiectivul de a-i proteja mai bine pe copii în mediul digital. Textul transformă un raport de inițiativă într-un mandat politic pentru un nou val de legislație extrem de intruzivă. Introducerea unui prag digital unitar de 16 ani pentru acces la platforme, cu interdicție sub 13 ani, precum și crearea unui „cadru de asigurare a vârstei” la nivelul UE ridică riscuri serioase pentru subsidiaritate și viața privată: în practică, înseamnă noi sisteme de verificare a identității și colectare de date sensibile pentru toți utilizatorii, inclusiv adulți, pentru a „dovedi” vârsta. Protecția copiilor în mediul online se clădește, în primul rând, în familie. Siguranța copiilor vine din responsabilitate, respect și grija pentru ceilalți. Rolul părinților este determinant în acest sens, iar noi, în calitate de legiuitori, nu le putem impune anumite reguli. Platformele online trebuie să aibă setări simple și clare, oferindu-le părinților posibilitatea de a restricționa accesul pe site-uri sau aplicații nesigure. Alte măsuri nu fac decât să deschidă ușa către derapaje în materie de libertăți civile, către un control excesiv și supraveghere în masă, nu către libertate și siguranță!

Resolution on protection of EU consumers against the practices of certain e-commerce platforms: the case of child-like sex dolls, weapons and other illegal products and materials

Am votat împotriva acestei rezoluții, deși condamn fără echivoc comercializarea păpușilor sexuale cu înfățișare de copil, a armelor și a oricăror produse ilegale online. Consider însă că textul folosește un caz șocant pentru a împinge o agendă mult mai largă de extindere a competențelor UE și a răspunderii platformelor, dincolo de ceea ce este necesar pentru a aplica ferm legislația deja existentă. Rezoluția cere facilitarea suspendării funcționării platformelor (nu ca măsură excepțională, de ultimă instanță), revizuiri accelerate ale normelor privind supravegherea pieței și cooperarea în materie de protecția consumatorilor și un nou val de obligații pentru operatorii din afara UE, cu riscul de a conduce la o monitorizare generalizată și la sancționarea în bloc a comercianților legitimi și a consumatorilor europeni. Susțin aplicarea strictă și rapidă a regulilor, anchete serioase și sancțiuni exemplare pentru cei care vând astfel de produse, dar nu pot sprijini transformarea unei rezoluții de urgență într-un vehicul pentru supra-reglementare, centralizare și posibile abuzuri de putere asupra ecosistemului de comerț electronic.

Institutional aspects of the Report on the future of European Competitiveness (Draghi Report)

Am votat împotriva rezoluției privind aspectele instituționale ale raportului Draghi privind viitorul competitivității europene, deoarece transformă un raport economic într-un manifest federalist pentru reorganizarea constituțională a UE. Textul cere extinderea votului cu majoritate calificată la „domenii-cheie” (oare nu orice domeniu poate deveni cheie dacă contextul sau interesul dictează?), solicită convocarea unei convenții de modificare a tratatelor, folosirea agresivă a clauzelor-punte, a cooperării consolidate și chiar tratate interguvernamentale paralele pentru a ocoli lipsa de unanimitate, reducând rolul parlamentelor naționale în definirea viitorului instituțional al UE. În plus, validează explicit teza unui nou nivel de investiții comune de 750–800 miliarde EUR anual și a unei capacități fiscale mult extinse la nivelul UE, fără o discuție serioasă despre răspunderea democratică și riscurile asumării colective, pe termen nelimitat, a datoriilor publice. Susțin competitivitatea Europei, dar nu prin pași grăbiți spre o uniune cvasi-federală și centralizare fiscală, ci prin respectarea subsidiarității și a suveranității statelor membre.

A new legislative framework for products that is fit for the digital and sustainable transition

Am votat pentru întrucât este o rezoluție orientată spre viitor, care cere Comisiei să modernizeze NLF astfel încât să reducă fragmentarea pentru firme și autorități și să fie coerent cu alte acte legislative ale UE (ex. Regulamentul privind siguranța generală a produselor (GPSR), Directiva privind răspunderea pentru produsele cu defecte (PLD), Regulamentul privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile (ESPR) etc.). Textul întărește supravegherea pieței, solicitând consolidarea capacităților autorităților naționale, coordonarea mai bună și evaluarea creării unei Autorități europene de supraveghere a pieței. Face din pașaportul digital al produsului (DPP) instrumentul central, interoperabil cu bazele UE, capabil să înlocuiască declarațiile de conformitate, să faciliteze controalele și să sprijine circularitatea (inclusiv integrarea treptată și considerarea pieței second-hand). Protejează consumatorii și asigură concurență loială cu operatorii extra-UE prin clarificarea răspunderii persoanei responsabile în UE și posibile cerințe operaționale/financiare. Standardele armonizate sunt esențiale pentru siguranță, inovație și competitivitate, însă întârzierile în publicarea lor și aplicarea neuniformă în statele membre afectează eficiența. De aceea, textul solicită termene mai stricte, participarea mai largă în procesul de standardizare și revizuirea modulului de evaluare a conformității. De asemenea, se subliniază necesitatea de a îmbunătăți competența și independența organismelor notificate, eventual printr-un sistem de acreditare obligatoriu.

The role of simple tax rules and tax fragmentation in European competitiveness

Rezoluția împinge clar spre reguli fiscale mai simple și previzibile și reduce fragmentarea care afectează piața unică și investițiile. Accentul cade pe scăderea costurilor de conformare, care apasă disproporționat pe micro-întreprinderi și IMM-uri, pe închiderea deficitului de încasare a TVA (≈ 89,3 mld. EUR în 2022). Textul cere interoperabilitate și cooperare administrativă mai bună, certificate electronice (de scutire TVA), combaterea practicilor fiscale dăunătoare și evitarea dublei impuneri/dublelor raportări, fără a răsturna competența națională în materie de taxe. Pentru România, unde frauda la TVA și „gap-ul” de colectare rămân cele mai mari din UE, rezoluția trebuie să ducă la restrângerea drastică a spațiului de manevră a rețelelor care operează fraude de tip „carusel” sau abuzuri la importuri și livrări intracomunitare.

Role of EU policies in shaping the European Sport Model

Am votat „pentru” întrucât rezoluția apără modelul european al sportului văzut ca un bun comun, public, nu ca o industrie pur comercială. Este important să existe o legătură corectă între sportul de performanță și cel de masă, prin mecanisme de distribuție între ligile mari și cele mici, cluburi sau competiții și în diferite discipline, inclusiv în sporturile pentru tineret. Totodată, sportul are un rol esențial pentru sănătatea fizică și mentală a cetățenilor europeni, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități, care trebuie să aibă acces real și nediscriminatoriu la activități sportive adaptate. Textul cere reguli clare și corecte, sprijin pentru voluntari și infrastructuri sigure, dar și protecția reală a sportivilor tineri față de abuzuri și presiuni economice.

The role of cohesion policy in supporting the just transition

Rezoluția se concentrează în mare parte pe Fondul UE pentru o tranziție justă (FTJ), propunând îmbunătățiri, concentrare pe zone specifice și o prelungire pentru perioada de după 2027. Astfel, este esențial ca măsurile propuse de protejare a regiunilor vulnerabile să fie concrete și specifice și să urmărească adaptarea mai bună a soluțiilor deja existente în cadrul politicii de coeziune pentru a atenua efectele adverse ale dezindustrializării în regiunile cele mai lovite. Este important să nu fie abandonați oamenii din zonele rurale sau industriale afectate. Solicităm o cooperare crescută între Comisie și guvernele naționale și autoritățile locale, precum și o implicare mai mare a acestora în construirea arhitecturii de sprijin a FTJ.

The role of cohesion policy investment in resolving the current housing crisis

Lipsa locuințelor adecvate nu este doar o problemă socială, ci și una economică majoră, cu efecte asupra mobilității forței de muncă, incluziunii sociale și coeziunii teritoriale. Criza afectează atât zonele urbane, cât și cele rurale sau regiunile ultraperiferice. Politica de coeziune trebuie să abordeze finanțarea locuințelor accesibile, inclusiv prin parteneriate public-private, implicarea BEI și crearea unei platforme de investiții. Este nevoie de locuințe sustenabile, eficiente energetic, adaptate persoanelor vulnerabile, dar și de simplificarea accesului la finanțare. Locuirea accesibilă trebuie să devină o prioritate strategică în viitoarea politică de coeziune post-2027, cu finanțare suficientă, instrumente flexibile și implicarea autorităților locale în definirea și implementarea soluțiilor adaptate fiecărei regiuni.

Possibilities for simplification of cohesion funds

Complexitatea excesivă și birocrația sunt principalele obstacole în accesarea fondurilor de coeziune. Procedurile actuale sunt lente, cu formulare complicate, verificări multiple și termene stricte care descurajează autoritățile locale, ONG‐urile și beneficiarii finali, în special cei din zonele defavorizate. Comisia Europeană trebuie să simplifice regulile de eligibilitate, să reducă sarcinile administrative, să armonizeze cerințele de audit și raportare, să introducă mecanisme mai clare și uniforme de ghidare și sprijin tehnic pentru beneficiari. Fondurile trebuie să fie accesibile mai rapid, iar procedurile adaptate la condițiile locale, la dimensiunea și capacitatea beneficiarilor – în special cei mici sau locali.

Public procurement

Raportul vine cu idei simple și de bun-simț: mai puțină birocrație, proceduri digitale mai clare și șanse reale pentru IMM-uri să intre pe piața achizițiilor publice. Achizițiile publice sunt adesea blocate în birocrație, iar cetățenii resimt întârzierile și lipsa de transparență. În plus, dacă folosim criterii sociale, banii publici nu mai merg doar pe prețul cel mai mic, ci și pe proiecte care aduc valoare comunității. Nu este un text perfect și nici nu rezolvă toate problemele, dar marchează un pas înainte și oferă o bază solidă pentru viitoarele modificări legislative.

2023 and 2024 Commission reports on Ukraine

Respect dreptul Ucrainei la suveranitate și condamn agresiunea Rusiei, fără echivoc. Dar nu pot vota pentru un document care cere tot mai mulți bani și arme, fără să explice cine va suporta povara. România, ca stat de graniță, are deja un buget sufocat și cetățeni care plătesc din greu inflația și taxele, iar costurile sprijinului acordat deja Ucrainei sunt ascunse în buget, fără dezbatere, fără transparență și fără socoteală în fața contribuabilului. Sunt alături de oamenii simpli din Ucraina, care plătesc acest conflict cu sânge, nu cu bani, dar nu pot accepta să dau un cec în alb pentru perpetuarea unui război care devine o povară financiară și morală și pentru români. A susține suveranitatea Ucrainei nu înseamnă să finanțezi războiul la nesfârșit. Înseamnă să cauți și alte căi: diplomație, negocieri, presiune economică și juridică asupra Rusiei. Dacă armele și banii rămân singura soluție, atunci pacea este doar o iluzie.

Security of energy supply in the EU

Este nevoie de o strategie la nivel UE coerentă și coordonată de securitate energetică, care să includă dezvoltarea, interoperabilitatea și testarea rezilienței infrastructurii critice, stocuri critice pentru gaze și combustibili, dezvoltarea independenței față de Rusia, transparență, planificare comună și răspuns coordonat în caz de criză.

Implementation report on the Recovery and Resilience Facility

Rezoluția adoptată de Parlament (A10‑0098/2025), printre altele: 1. reafirmă rolul esențial al fondurilor de coeziune (ERDF, ESF+, Just Transition Fund etc.); 2. solicită continuarea simplificării și eficientizării accesului la fonduri prin reducerea birocrației, creșterea pre‑finanțării și a capacității locale de implementare.

2023 and 2024 Commission reports on Montenegro

Rezoluția are în vedere rapoartele Comisiei privind Muntenegru pe anii 2023 și 2024, fiind analizate progresele și provocările Muntenegrului în cadrul procesului de extindere. Sunt de apreciat reformele economice, democratice și de stat de drept, dar este necesar ca reformele în sistemul judiciar, combaterea corupției și libertatea presei să fie intensificate.

2023 and 2024 Commission reports on Moldova

Moldova a demonstrat un angajament real față de integrarea europeană, a făcut pași concreți în reforme, iar UE îi oferă instrumente financiare condiționate de continuarea tranziției spre stat de drept și economie modernă. Referendumul constituțional din octombrie 2024 a confirmat dorința poporului moldovean pentru integrarea europeană, în ciuda campaniilor de dezinformare și a atacurilor cibernetice externe, iar parcurgerea traseului european apropie și mai mult România și Moldova. Pachetul „Reform & Growth Facility”, de aproape 1,9 mld. €, susținut de UE, oferă Moldovei fonduri pentru justiție, energie și administrație publică, domenii unde reformele trebuie să se consolideze.

Strengthening rural areas in the EU through cohesion policy

Raportul și rezoluția Parlamentului European privind consolidarea zonelor rurale din UE prin politica de coeziune (2024/2105(INI)) solicită Comisiei Europene o abordare integrată și pe termen lung, asigurând fonduri, instrumente și structuri de sprijin, ca zonele rurale să nu rămână marginalizate, ci să devină componente active și reziliente ale UE, prin: 1. strategie pentru dezvoltarea zonelor rurale și planuri durabile și pe termen lung pentru sprijinirea acestor zone, bazate pe principiile coeziunii și sustenabilității, instrumente adecvate pentru provocările demografice, sociale și economice (ex. sprijinirea antreprenoriatului social și local, inclusiv prin microfinanțări și susținere managerială, încurajarea inițiativelor tinerilor în agricultură, energie regenerabilă și servicii digitale, pentru regenerare rurală); 2. înființarea de puncte locale de informare și oferirea de suport financiar pentru a facilita accesul actorilor rurali la fonduri și creșterea capacității administrative.

Resolution on social and employment aspects of restructuring processes: the need to protect jobs and workers’ rights

Rezoluția evidențiază importanța implicării partenerilor sociali și a sindicatelor în procesele de restructurare pentru a asigura un dialog social semnificativ și robust. Rezoluția îndeamnă statele membre să garanteze dreptul tuturor lucrătorilor la formare gratuită și în timpul programului de lucru, la cursuri de perfecționare sau de recalificare de calitate, la învățare pe tot parcursul vieții, la formarea angajaților și la sprijin pentru dezvoltarea carierei. Rezoluția solicită o protecție mai puternică împotriva concedierilor abuzive și solicită sprijinul necesar pentru lucrătorii afectați de restructurare, inclusiv prin informarea și consultarea corespunzătoare a acestora, pentru a le oferi acces la oportunități de recalificare și sprijin, cum ar fi sprijinul pentru venit, inclusiv în timpul căutării unui nou loc de muncă. Sprijinul financiar acordat întreprinderilor ar trebui utilizat pentru a promova competitivitatea industrială europeană, crearea de locuri de muncă de calitate în UE și negocierile colective, respectarea drepturilor și a legislațiilor UE și naționale ale muncii. Am susținut la vot acest dosar.

Assessment of the implementation of Horizon Europe in view of its interim evaluation and recommendations for the 10th Research Framework Programme

Raportul A10-0021/2025 evaluează implementarea programului Orizont Europa și oferă recomandări pentru cel de al 10-lea program-cadru pentru cercetare. Orizont Europa este cel mai mare program de finanțare al UE gestionat la nivel central și cel mai mare program de cercetare și dezvoltare (C&D) finanțat din fonduri publice din lume, având un buget de 93,4 miliarde de euro. Am votat în favoarea acestui dosar in primul rând pentru ca programul-cadru să elimine reglementările excesive și birocrația și să reducă complexitatea pentru a încuraja candidaturile și creșterea ratei de succes. Este important să se îmbunătățească standardele de excelență în cercetare și inovare, competitivitatea și progresul tehnologic fiind esențiale pentru dezvoltarea economică și socială a Europei. IMM-urile trebuie sprijinite prin măsuri care să le faciliteze accesul la finanțare și la parteneriate de cercetare, măsuri menite să stimuleze spiritul antreprenorial și creșterea economică. Decalajul în materie de inovare în Europa are consecințe negative pentru întreaga Uniune Europeană, având în vedere că acest lucru înseamnă că talentele disponibile rămân neutilizate, așadar este necesar să se asigure o distribuție mai echitabilă a fondurilor de cercetare între statele membre, inclusiv a celor din Europa Centrală și de Est, precum România, promovând coeziunea și dezvoltarea regională.